luni, decembrie 27, 2010

Life is a lie.

            Nu-mi place să-mi mai arăt sentimentele, le ţin foarte bine ascunse şi le înfăşor în indiferenţă şi ignorare. Sau le mai înşir aici pentru a  le şterge din memorie.
           Crăciunul a fost trist, întradevăr şi asta pentru că nu am primit ce am vrut. Visele nu se împlinesc niciodată. Aceasta e concluzia la care am ajuns. Şi nu mai zic 'never say never' că nu mai cred nici în asta.
Pur şi simplu nu mai am încredere în niciun cuvânt, în nicio promisiune, în nimeni...
Nu zic asta că aş fi supărată pe viaţă, ci pentru că sunt sictirită de tot ce-i în jur...şi toată realitatea asta este ignorată..şi privită ca fiind roz.
          De ce numai de Crăciun se trimit urări de bine şi în restul anului pauză? N-am înţeles niciodată asta...niciodată..de aceea n-am transmis nicio urare. Am primit da le-am ignorat sau le-am zis un mulţumesc aşa aruncat din avion.

Niciun comentariu: