Publicitate.

        Urăsc reclamele în general, dar piesa asta îmi place. O să încep să urăsc şi orange-ul... pentru fiţele create în ultima perioadă şi e foarte posibil să-mi schimb reţeaua curând.

Vis aproape îndeplinit?!

         'Ai grijă ce-ţi doreşti că ţi se va împlini' şi 'Ce-ţi doreşti din toată inima se va împlinii' sunt cunoscute multura dintre noi. Eh...şi acum cât de obosită sunt eu după o noapte albă de nesomn..mi s.a oferit să intru într-o piesă de teatru pentru a dansa...Bine nu e cine ştie ce..dar pentru mine tot e ceva...:D Am făcut astăzi repetiţii şi a fost ok...O să revin într-o altă postare ce şi cum va fi:D

Plec acum la ale mele:-s deşi nu am niciun chef de învăţat, trebuie!
Noapte bună!:*
    

Caietul bloggerilor

        Ieri m-am întâlnit cu Miruna pentru a-mi da Caietul Bloggerilor. Iniţial trebuia să ajungă la  Ionuţ, dar din cauza că nu s-au putut vedea a ajuns la mine.:D Acum va sta la mine pănă voi scrie ceva în el.
         Toată ideea acesta cu caietul a pornit de la RealBadPisy , de fapt de la dânsa a plecat acest caiet..şi acum se plimbă pe aici pe colo, se şi mai pierde :)) dar o să am grijă de el să nu păţească ceva rău.
       
        Cine îl mai doreşte să se iscălească aici!

Draga mea,

         O să ne despartă distanţa în curând...tu fiind acolo continuându-ţi visul, iar eu merg pe drumul care l-am ales inconştient. Dar merg până la capăt oricât de greu va fi. Acum vreau să petrec cu tine prezentul mult mai nebun decât de obicei.
         Sunt mult mai fericită acum când mi-ai zis că eşti îndrăgostită şi sufletul tău de piatră a devenit suflet pur. Sunt foarte fericită draga mea şi el, viitorul meu cumnat, băiatul din visul tău:D, te va face fericită, sunt sigură.

Pentru sora care n-am avut-o niciodată, pentru profesoara mea care mi-a deschis ochii şi prin sfaturiile ei am devenit cine sunt eu acum




P.S. Abia aştept sfârşitul lui Mai, şti tu de ce: will be a big party:> 

Fericire.

        Fericirea este un ideal, este opera imaginaţiei. (Marchizul de Sade)

        Mood-ul meu de multă vreme, dar nu am niciun motiv dar aşa mă simt. Sper doar să nu intervină alte motive pentru a întuneca acest sentiment, însă nu cred. Am devenit mai mult ca sigur încrezătoare în mine pentru a crede aşa ceva.:D

Nocturn Tango.

         Nu aveam de gând să scriu ceva despre piesa...dar voi încerca. Pot să zic că m-a captat..mai ales coregrafiile.
        O piesă de Oana Pisaroglu, atât regia, cât şi coregrafia.O piesă interzisă copiilor minori.
         Atmosfera aflată într-un decor de fum, şi lumină dădeau impresia că te aflai chiar în acel bar de noapte. Există 3 perechi principale în acest joc al pasiunii, dragostei şi uri. Fiecare având problemele lor. Femeiile reprezentau: femeia matură, femeia care iubea dar nu i se împărtăşea dragostea, iar cealaltă reprezenta femeie care era măritată însă trebuia să-şi crească copilul. Iar bărbaţii cum îi stiu cu toţii: mergeau în cluburi de noapte pentru a petrece acolo toată noaptea. Despre tangou pot zice că reprezenta ipoteza cea mai importantă din toată acestă piesă deoarece datorită lui fiecare a reuşit să îşi cunoască slăbiciunile.
         Mi.a plăcut o atitudine a uneia dintre femei când a zis că nu trebuie să fi curvă pentru a dansa tango, ci prin el îţi exprimi sentimentele şi pari mult mai feminină decât de obicei.

        Nu ştiu dacă am atins toate punctele..dar am povestit ce am înţeles eu..dar merită să-l vizualizaţi. Eu aş mai merge..:D
        Aaa.şi mi-a întărit încă o idee de-a mea.Sunt foarte pasionată de dans însă nu am reuşit până acum să intru undeva...Poate pe viitor...

Nouă metodă de agăţat!

        De ce o numesc aşa? Poi pentru că asta am înţeles din ce mi s-a întâmplat:)).
Se ia una bucată de băiat ca vânzător în piaţă, se aşează în spatele tarabei şi începe să vândă. Apoi încep să vină clienţii, are vânzare mare..
       Până într-o zi când vine o domnişoară să cumpere nişte fructe pentru bunica ei de la dânsul fără ai trece prin cap alte chestii.Buuun cere cât ceva şi vede că este un pic mai mult decât câţi bani avea la ea. Decât să mai scoată din marfă lasă de la el şi începe să-i spună o simpatizează..:)) Iar ea ca să nu tacă din gură..că e ţigancă rău, nu glumă comentează şi ea ceva acolo ca să-i peste nas.
        După ce a plătit a luat marfa şi a dat să plece dar el a oprit-o. S-a apropriat de ea..o apucase de gât însă ea nu ştia cum să scape de el mai repede. O întreabă când mai vine să cumpere pentru bunica fruncte iar ea i-a dat un răspuns negativ. A apucat să scape şi a plecat...
         Damn it...:)) dar povestea asta îmi pare a ceva...seamănă cu o poveste din copilărie şi anume Scufiţa roşie sau mi se pare mie? Eu acum văd.:))Doar că acesta este un pic modificată şi mai modernă de prin zilele noastre.Adică sunt cam aceleaşi personaje...lupul fiind el, apare şi bunica şi nepoata:))
     

Iar leapşa.

         Dacă tot sunt în online m-am decis să fac şi leapşa primită de la Roxy fiindcă apoi intru în offline pentru o perioadă că am de rezolvat lucrurile în offline. Şi aceasta zice:
1. Când te-ai îndrăgostit ultima oară?
 Când...poi..stai să calculez...acum 2 ani..era undeva prin 2008..atunci a fost prima oară şi ultima oară când m-am îndrăgostit :D
2. Care sunt sporturile tale preferate şi care dintre ele le practici?
Sporturile preferate au fost şi sunt doar că nu le mai practic: bachetul, handbalul, volei...
3. Când ai spus ultima oară ”te iubesc!” şi cui?
Tot atunci în 2008..când am simţit că întradevăr iubesc...pentru prima dată..şi ultima dată!
4. Care este melodia care o cânti sub duş?
Nu cânt sub duş. :))
5. Care este culoarea ta favorită?
 Roşu :x
6. Este vreun lucru pe care ai vrea să-l schimbi la tine? Dacă da, care?
Poi ar fi cam destule
7. Care este partea ta preferată a zilei? De ce?
Dimineaţa când mă trezesc...şi parcă nu mai vreau să se termine pentru că nu ştiu am o senzaţie plăcută când îmi bate razele soarelui în geam.

Lucruri uimitoare despre păr.

         Nu ştiu dacă mi se par atât de uimitoare pentru că ştiţi cu toţii anumite lucruri despre păr. Am primit un e-mail de la eva.ro care chiar nu ştiu cum a aterizat la mine..dar mă rog...Şi lucrurile acestea uimitoare care sunt în număr de 10 sunt urmatoarele:

1. Singurele locuri unde nu ne cresc fire de păr sunt pe palmele mâinilor, pe labele picioarelor şi pe buze.


2. Dacă tragi de un fir de păr care este la finalul ciclului său de viaţă, nu te va durea.

3. Părul creşte cu aproximativ 3 mm pe zi, adică până la 10 cm în fiecare lună.

 4. În medie, o persoană are 100 000 – 150 000 fire de păr pe cap.

5.  O persoană poate pierde 50 – 100 fire de păr pe zi.

6. Durata de viaţă medie a unui fir de păr este între patru şi şapte ani.

7. De fiecare dată când îţi cade un fir de păr, unul nou creşte în locul lui (firul de păr se regenerează de aproximativ 20 ori în întreaga viaţă).

8. Forma şi mărimea părului este diferită pentru afro-americani, asiatici şi caucazieni.

9.  Chiar şi părul perfect drept este cârlionţat, căci el se încolăceşte pe măsura ce creşte. Totuşi, părul drept se încolăceşte de mai puţine ori pe unitate de lungime.

10.  Nu se cunoaşte încă de ce oamenii dezvoltă mătreaţa.


Sursă: e-mail.

Merg la teatru.

        Şi după o pauză..merg din nou la teatru şi fără să vreau. :))
        Buuun...am participat, mai mult din pură curiozitate şi fără să-mi fac speranţe la unul dintre concursurile organizate de InfoTulcea. Am răspuns la o întrebare tareee grea..cine a fost Jean Bart şi fără a-mi da seama am ştiut răspunsul fără a mă inspira de undeva. Acum 2 zile pe data de 15 a fost extragerea şi ieri am fost sunată. După ce că mă simţeam atât de apatică.am fost surprinsă şi de telefon. Am vorbit cu dânsul, cu Cristi, mi-am ridicat biletul şi mâine seară voi fi prezentă în sala de teatru.. Piesa care se va juca se numeşte Nocturn Tango şi să vedem despre ce este vorba.

Stare

        Ce apatică mă simt de la un timp....mă doare capul fără motive adăugând lipsa de concentraţie!

Ultimele cuvinte.

         Timpul se scurge fără voia nimănui şi nu întreabă dacă mai trebuie să rămână măcar pentru o secundă, un minut, un ceas? Vreau să savurez din fiecare clipă bună...aşa mă simt acum şi sper să rămân aşa până în veci.
Nu am motive să mă simt aşa, doar că am dorit să schimb ceva la stilul meu de a trăi. Şi am realizat că nu am nevoie de un EL pentru a simţi bucurie. Şi nu voi mai avea niciodată nevoie de un El. El nici nu există, a fost în imaginaţia mea impură şi plină..plină de fărămături incerte de orice bucurie. Nici nu ştiu de ce..dar s-a întâmplat şi va rămâne in caietul trecutului.

Epilog.

         Chiar dacă îmi apari în subconştient, nu-mi pasă atât îţi zic.
         Chiar dacă te mai afli în taina mea...o să te scot şi o să zidesc locul să nu mai poţi pătrunde la loc.
         Chiar dacă nu a fost ceva raţional..am fost entuziasmată şi aşa.
    
         Vei rămâne doar un ideal în mintea mea şi atât.

Leapşa

               M-a lepşuit Roxy cu o leapşă:

1.Care a fost ultima carte pe care ai citit-o?
Am terminat aseară Enigma Otiliei de George Călinescu.
2.Dacă ai putea să fii personaj într-o carte, ce personaj ai fi şi în ce carte? De ce?
 Da n-aş putea să fiu un personaj feminin eminescian? Pot, pot, pot? :D Vreau să înţeleg teoria lui în legătură cu iubirea:))
3.Care este cel mai frumos film pe care l-ai văzut până acum?
Cel mai frumos film...hmm depinde la ce se referă..dar hai fie..acela este The imaginarium of doctor Parnassus:D
4.Care este cel mai frumos lucru care ţi s-a întâmplat săptămâna asta?
 Hmm..nimic..am primit doar veşti proaste...
5.Spune-mi melodia ta de suflet, pe care o poţi asculta mereu fără să te saturi de ea.
Take that-Rulce the world
6.Unde ai locui un an întreg, departe de casa ta?
Londra.

Doesnt.

                                      Doesn't mean anything...and not ever meant anything.

Zi de filme.

         Am avut o zi de Paşte diferită faţă de anii trecuţi. Şi totuşi m-am simţit mai ciudat decât deobicei. Am preferat să văd mai toată ziua filme şi să mă relaxez la o prietenă acasă. Am început cu comedii de ne durea burta de la atâta râs The sky next door , apoi Secret window care l-am privit încă o dată iar spre seară am dat-o pe filme de dragoste. Eu am propus să ne uităm la A walk to remember. Deşi îl privisem de vreo 5-6 ori nu mă săturasem de el. I-am arătat trailer-ul prietenei mele să vadă despre ce este vorba şi deodată mă întreabă: 'Fată, plângi?!' Şi eu îi zic..eh cred că e din cauza filmului..dar cum să plâng eu fără motive.
        Ok ne-am pus să ne uităm, comentam fiecare secvenţă când spre mijlocul filmului amândouă plângeam...da şi cum:)) Vaai...
M-am mirat şi eu că l-am mai văzut dar nu am plâns la el...Dar poate este din cauză că nu mă mai simt fericită..poate..nu ştiu dar nu mai contează.
         Tot ce pot zice este că mi-a plăcut ziua.

Ne lipseşte ceva..

        Nouă românilor ne lipsesc nişte principii: respect şi răbdare. Nu mă refer la toţi însă sunt destuli de mult. Recunosc că şi mie îmi mai piere răbdarea când trebuie să aştept pe cineva care întârzie la întâlnire. Însă aici nu vreau să vorbesc despre mine, ci despre faptul că unii nu au răbdare şi preferă să se înghesuie să fiu primi. Am observat asta în noaptea de înviere în biserică unde am reuşit să ajung. Aveam o voinţă neîntrecută de a mă duce şi am reuşit deşi n-am rezistat prea mult, dormeam din picioare.
         Am ajuns mai devreme cu o oră crezând că biserica se va deschide mai devreme..dar de unde. Am aşteptat, dar am stat mai retrasă, nu am preferat să mă înghesui ...ca bătrânii nerăbdători. a trecut o oră, s-a deschis şi biserica şi cei ce aşteptau mai aveau puţin şi scoteau porţiile şi uşiile din balamale. Credeam că există puţin respect măcar în faţa bisericii. Am intrat ultima, preferam să nu mă înghesuiesc că oricum tot acolo ajungeam. Înainte de a se da lumina lumea asaltase altarul cu jumate de oră înainte de miezul nopţii. Iar când s-a deschis cei de acolo nu mai aveau mult şi intrau peste preoţi în altar.
        În fiecare an devine tot mai rău şi nu este bine.

Leapşa by NightOn

        1.Ce apreciezi la un om: cum arată sau caracterul?
         Apreciez mai mult caracterul. Dacă acea persoană este ok şi are cei 7 ani de acasă nu mai contează aşa mult cum arată.
        2.Defineşte bunul simţ.
         Bunul simţ este o calitate rară întâlnită la o persoană. Bunul simţ îţi descrie şi caracterul...
        3.Cum scapi de plictiseală?
         Am început să nu mă mai plâng că sunt plictisită şi găsesc tot felul de metode cum ar fi cititul, vizualizarea unui film/serial, făcând curăţenie etc...depinde ce-mi vine în gând pe moment.
        4.Cum îţi imaginezi viaţa fără blog-ul tău? Ce ai pune în loc?
          Blogul meu nu îl consider  atât de important şi de aceea nu-l pun la lucrurile mele importante. Să zic mai simplu este de umplutură pentru a umple ziua, însă din 'cauza lui':)) am cunoscut persoane cu caracter.
        5.Ce anume te inspiră să scrii?
         Ceea ce îmi vine în minte.
        6.Dacă ai scrie o carte, care ar fi subiectul? 
         Nu m-am gândit la ceva anume.


        Mulţumesc Roxy de leapşă, foarte interesantă.

Halfway.

         Cred că recunoşti piesa şi vreau să-ţi mulţumesc.

Copii şi credinţa.

          Aseară venisem de la o prietenă şi pe stradă la mine se jucau nişte fete dar mai şi discutau despre planuri de viitor..ce vor face, cum şi ce fel. Când am trecut pe lângă ele am tras şi eu cu urechea la discuţie. Una din ele, care avea cred vreo 10 ani zicea celeilalte de vreo 13 ani că ea în noaptea de înviere iese în oraş cu nişte fete şi apoi merge la biserică să ia lumină. Cealaltă îi zice: 'De înviere se merge la biserică?!' Vă daţi seama că am rămas tablou la replica asta..şi când mă gândeam că ei ar trebui să aibă credinţă. Acum nici nu mă mai mir de ce nu se mai doreşte religia în şcoli.
        Tot legat de subiectul acesta vorbeam cu o colegă care am fost cu ea în liceu, dar în clase diferite, despre religia în şcoli şi ea are aceeaşi părere că religia este o prostie în şcoli şi ar trebui scoasă pentru că este o pierdere de timp. Mie una mi se pare o prostie dacă scot religia din programa şcolii atunci chiar se duce de râpă toată educaţia copiilor.
        Eu nu pot zice că sunt mare credincioasă dar merg la biserică cum pot acum. Pe la vârsta de 9-10 ani consideram biseria ca o a doua şcoală.