6 motive pentru a zâmbi.

           Am primit de la Julia o mică lepşă despre 6 lucruri/ persoane care mă fac să zâmbesc. Deşi în perioada aceasta nu am motive de zâmbit sau de râs sau de have fun...încerc să răspund.

1.Prostia de la televizor. (râd cu haz)
2.Motanul meu Albastru de Rusia :D
3.Excursiile în afara oraşului cu gaşca.
4.Oamenii minunaţi (chiar azi un prieten de al meu bun a reuşit să mă facă să zâmbesc şi să uit de faza prin care trec)
5.Momentele hazli dintr-o carte.
6.O plimbare plăcută.

şi numărul ar creşte :)), dar mă opresc aici.

Mulţumesc că m-ai făcut să zâmbesc datorită acestei lepşe:)

Merge mai departe la : Questioare, Lillee, Miruna, C.L.M.

Marile Speranţe de Charles Dickens.

           O poveste despre un orfan pe nume Pip care vrea să devină gentleman pentru a o cuceri pe frumoasa Estella.
Mi s-a părut atât de diferită faţă de ceea ce am citit până acum, să specific, filozofice. Mi s-a părut copilăroasă, uşor de citit, dar m-a captivat povestea.
Deşi trebuia citită la o vârstă mai mică decât am eu acum, asta nu înseamnă că nu trebuia să o citesc.  Din contră, am învăţat ceva din ea.
Urmează să vizualizez şi filmul.:)

Paşte fericit!

           Hristos a Înviat! 

Vă urez tuturor sărbători fericite alături de cei dragi! Fie ca Lumina Învierii să vă umple sufletul cu pace, lumină, fericire şi sănătate!

Lucruri simple.

                      

Trebuie să mă mut!

            Acum o săptămână-două mi s-a dat o veste pe care nici nu ştiu cum s-o iau, dacă e bună sau rea, dar trebuie să mă mut de unde stau în Bucureşti, pentru că la locul actual unde am stat aproximativ un an şi încă stau, nu mai pot să stau. Deci trebuie să îmi car catrafusele de acolo în altă locuinţă. Încă caut, mă informez...dar ce ajutor mi se oferă...îmi vine s-o las baltă. Ca să fac o paranteză, ce ajutor primesc acum, adică unul neutru, asta voi da şi eu când mi se va cere.
 Deci cine ştie, cine mă poate ajuta, pe mine şi pe colega mea de cameră, cu detalii, vă voi rămâne datoare.

1 Aprilie-... ţeapă!

            Nu am avut timp să scriu despre 1 aprilie. A fost ca oricare zi pentru mine, nimic special, am zis eu, până când a venit seara şi mi-am luat-o!

Farsa a fost făcută de colega de cameră, Dorina, şi tanti unde stau.
Au profitat de ocazie că eu intrasem să fac o baie şi ele s-au vorbit. Când am ieşit, am văzut seriozitate pe faţa lor şi întrebasem ce s-a întâmplat.
Am întrebat-o pe Dorina ce s-a întâmplat şi ea mi-a spus că tanti este foarte supărată pe mine. O întreb de ce, în ce fel, cum e posibil, că nu făcusem absolut nimic de data aceasta, deşi se mai întâmplă să mai fac greşeli. Greşeala este omenească până la urmă. Dar acum ştiam foarte bine că nu făcusem nimic.
O mai întreb încă o dată, iar ea serioasă îmi mai spune încă o dată că tanti este supărată pe mine. Mă bufnea şi râsul, dar îmi dădeau şi lacrimile, de frică mai mult. Poate făcusem ceva inconştient, fără a-mi da seama...dar nu!
Începuse o conversaţie mai adâncă între noi..şi am zis că merg s-o întreb ce am făcut de este supărată.Îi spuneam Dorinei dacă sigur nu mă minte, pentru că presimţeam eu că ea mă minte...dar na.. Curaj nu aveam desigur...Pentru că dacă întradevăr făcusem ceva mi-o luam rău...:))
Mi-am făcut curaj, cu chiu cu vai şi m-am dus în bucătărie s-o întreb. Mergeam mai lin ca o pisicuţă...Şi încep să întreb:
-Tanti, am şi eu o întrebare...am făcut ceva de sunteţi supărată pe mine? o întreb cu o voce tremurândă şi cu frică.
Ea mi-a spus doar atât:"Ţeapă!"
La ce nervi aveam după ce am auzit cuvântul acesta îmi venea şi să plâng dar şi s-o strâng pe Dorina de gât, pentru că ea e capul la toate glumele.
Şi uite că a mai trecut un an când mi-am luat o ţeapă, dar şi ce ţeapă. Până acum am primit doar micuţe şi fără prea multă valoare. Asta îmi va rămâne întipărită în minte pentru că mi-a băgat şi frica în mine ceva mai mult.

Vamă de 1 mai?

            Am fost întrebată de curând dacă merg în Vama Veche pe 1 mai, dar nu am putut să răspund momentan afirmativ, încă mă gândesc. Mă ţin de câţiva ani să mai revăd Vama, dar nu am reuşit să ajung. Dacă îmi rezolv problemele în primul rând, iar în al doilea găsesc cu cine merge, fără discuţie merg.
            Prima oară când am fost în vamă eram clasa a 10a. Am stat doar o zi, mai mult nu am putut pentru că trebuia să plec în Bulgaria. Mi-a plăcut foarte mult cum era pe vremea aceea plaja, dar acum am auzit că s-a dus totul de râpă. Nu mai este ca înainte. Cine a fost între timp mai ştie.
So...întreb de curiozitate, cine merge în vamă de 1 mai?