Am văzut acum cum este să munceşti, să scoţi tot ce poţi din tine..şi la final ce primeşti? Nişte critici neinspirate şi fără raţiune.
Dau un exemplu..şi care este şi real: să-ţi creezi propria ta improvizaţie cu acţiuni..după nişte fraze. Acestea fiind coordonate de un anume regizor. Şi după ce se termină comicele, dramaticele..mă rog ce se mai creează...să se trezească un deştept..mare regizor..că de ce ai făcut aşa, că de ce nu ai făcut aşa.. toate chestiile care nu-şi aveau rostu.Mi-e silă deja...Mă gândesc cum s-o fi simţit regizorul care îi este criticată munca şi care munceşte mult cu elevii...
Nici nu merită să mă enervez..trebuie să-mi păstrez nervii tari pentru următorul şi ultimul examen.
luni, iunie 28, 2010
vineri, iunie 25, 2010
Nimic nu e mai dureros ca dragostea.
O fi dragostea cel mai frumos sentiment..şi profund..dar pe lângă asta..este şi dureros pentru că dragostea nu există fără suferinţă.
Vorbeam astăzi cu o veche prietenă..care a avut..are o relaţie nici nu ştiu..însă pe băiatul acela îl iubeşte mai ceva ca ochii din cap. Îmi povestea că tipu are momente...ba e cald..ba rece...
Eu o înţeleg foarte bine..am iubit şi eu..şi am fost cam în aceeaşi situaţie..dar am trecut...
Acum câteva zile fusese în spital din cauza lui că a plâns pînă n-a mai putut. Şi nici nu-l poate ignora la cât de multe încercări a făcut. Mă întreb eu asta se mai numeşte dragoste sau pur şi simplu s-a obişnuit cu el?
Nu ştiu...eu nu mai am demult tangenţe cu dragostea..şi nici nu voi mai avea că asta mi-am pus în cap.
Se mai iveşte unu, doi să-mi zică anumite chestii..dar îi ignor...Dacă stau să gândesc cu inima aş avea la cine sărea în braţe însă nu!
Vorbeam astăzi cu o veche prietenă..care a avut..are o relaţie nici nu ştiu..însă pe băiatul acela îl iubeşte mai ceva ca ochii din cap. Îmi povestea că tipu are momente...ba e cald..ba rece...
Eu o înţeleg foarte bine..am iubit şi eu..şi am fost cam în aceeaşi situaţie..dar am trecut...
Acum câteva zile fusese în spital din cauza lui că a plâns pînă n-a mai putut. Şi nici nu-l poate ignora la cât de multe încercări a făcut. Mă întreb eu asta se mai numeşte dragoste sau pur şi simplu s-a obişnuit cu el?
Nu ştiu...eu nu mai am demult tangenţe cu dragostea..şi nici nu voi mai avea că asta mi-am pus în cap.
Se mai iveşte unu, doi să-mi zică anumite chestii..dar îi ignor...Dacă stau să gândesc cu inima aş avea la cine sărea în braţe însă nu!
marți, iunie 22, 2010
Just a little.
Se va trage cortina în curând. Nu mai ţine mult piesa. Şi cred că va avea un sfârşit plăcut.
The hope dies last.
The hope dies last.
sâmbătă, iunie 19, 2010
Fragment.
"Antrenamentul de uitarel a care este supus poporul român, astăzi, face ca gândirea şi inima să se rotească pe loc şi, din această rotire în gol, paradoxal, o dată cu trecutul, dispare şi viitorul. El, omul de azi pedalează zadarnic într-un prezent continuu.
A locui cu fiinţa doar într-o dimensiune a timpului -şi aceea distorsionată- înseamnă moartea lentă, dar sigură, a identităţii."
(Dan Puric)
A locui cu fiinţa doar într-o dimensiune a timpului -şi aceea distorsionată- înseamnă moartea lentă, dar sigură, a identităţii."
(Dan Puric)
joi, iunie 17, 2010
Banalităţi, pentru mine importante.
Eu sunt fericită doar când o văd pe ea fericită...şi sunt în stare să sacrific orice pentru ea. Dar nicidecum nu o voi trăda pentru cineva anume. Cum se face, cum nu se face..că de fiecare dată ajungem în situaţia asta.
Am vrut doar să mă eliberez de frământările care mă chinuie de câteva zile..şi să am concentraţia liberă pentru lucruri mult mai importante decât ce a fost până azi în sufletul meu.
Am vrut doar să mă eliberez de frământările care mă chinuie de câteva zile..şi să am concentraţia liberă pentru lucruri mult mai importante decât ce a fost până azi în sufletul meu.
marți, iunie 15, 2010
Un moment plăcut şi (ne)trecut.
Să ajung unde n-aş fi crezut. Să calc în acelaşi loc unde mi-am jurat încă de prima dată când am intrat că nu mai calc. Ce se întâmplă?
Vreau să fug, însă mă trage ceva înăuntru şi nu pot abandona aşa uşor.
Şi mai ales priviriile lor care te pătrund când se uită ţintă în ochii tăi. Atât mi-a trebuit ...două zile..şi nu mai vreau să plec...parcă o consider o a doua casă. Acum mai trebuie doar să mă eliberez..şi să las frâu liber dorinţei de a merge mai departe..că drumul deja este pornit. Fără a-mi da seama l-am pornit.
Mi s-a zis...nu mai face aceeaşi prostie ca prima oara şi fă-o pentru că văd că vrei. Vei regreta dacă nu o faci.
Şi se aproprie şi cu paşi repezi şi sfârşitul lunii..şi am nişte emoţii de mor...Aşa emoţii n-am avut nici când am jucat într-un scenariu acu ceva timp...Dar va fi bine..mă asigur eu că va fi bine.:)
Vreau să fug, însă mă trage ceva înăuntru şi nu pot abandona aşa uşor.
Şi mai ales priviriile lor care te pătrund când se uită ţintă în ochii tăi. Atât mi-a trebuit ...două zile..şi nu mai vreau să plec...parcă o consider o a doua casă. Acum mai trebuie doar să mă eliberez..şi să las frâu liber dorinţei de a merge mai departe..că drumul deja este pornit. Fără a-mi da seama l-am pornit.
Mi s-a zis...nu mai face aceeaşi prostie ca prima oara şi fă-o pentru că văd că vrei. Vei regreta dacă nu o faci.
Şi se aproprie şi cu paşi repezi şi sfârşitul lunii..şi am nişte emoţii de mor...Aşa emoţii n-am avut nici când am jucat într-un scenariu acu ceva timp...Dar va fi bine..mă asigur eu că va fi bine.:)
duminică, iunie 13, 2010
Stare de rahat, foarte moleşită..şi pe lângă asta şi bolnavă....că asta îmi mai lipsea. Dacă şi săptămâna care vine mă simt la fel înseamnă că continui să mai stau câteva zile în casă...Plus canicula care a fost mi-a făcut o stare şi mai proastă. N-am putut ieşi deloc de vreo 4 zile de frică să nu fac vreo hipertermie...că sunt predispusă la asta....
Sper ca de mâine să plouă..:-s
Sper ca de mâine să plouă..:-s
Abonați-vă la:
Postări (Atom)